Desi a aparut in urma cu mai bine o jumatate de secol ca disciplina academica, inteligenta artificiala (AI) a cunoscut o dezvoltare fara precedent in ultimii cativa ani. Cresterea puterii de calcul a computerelor si acumularea unor cantitati uriase de date au permis progresul tot mai rapid al invatarii automate si a deteminat patrunderea acesteia in diferite domenii, de la economie si medicina la afaceri si viata de zi cu zi.
Iata cateva idei despre istoria inteligentei artificiale, tipurile de AI si cum invata computerele.
Ce este Inteligenta Artificiala si cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului?
Simplu spus, inteligenta artificiala este capacitatea unei masini de a imita inteligenta umana, adica de a percepe mediul inconjurator, de a-l analiza si a reactiona pentru a indeplini anumite sarcini si a atinge anumite obiective. Spre deosebire de oameni, care folosesc emotiile si constiinta alaturi de capacitatile cognitive, inteligenta artificiala foloseste algoritmi matematici.
Oamenii au visat, parca, dintotdeauna, sa creeze fiinte si minti artificiale. Talos, gigantul de bronz din mitologia greaca a fost creat sa apere insula Creta. Piesa de teatru Frankenstein care a facut celebru personajul cu acelasi nume, ia in considerare etica legata de crearea unor fiinte artificiale.
Apoi, in 1950, Alan Turing masura inteligenta masinilor prin capacitatea omului de a face distinctia intre om si masina. Cercetatorul spunea ca „daca omul nu ar putea distinge intre raspunsurile unei masini si cele ale unui om, atunci masina ar putea fi considerata inteligenta”. In acelasi an, Isaac Asimov publica „cele trei legi ale roboticii”.
In 1956, la un workshop de vara al Colegiului Darmouth, cinci cercetratori americani si studentii lor creau programe prin care computerele invatau cum sa joace dame, cum sa rezolve probleme de algebra, sa vorbeasca in engleza si sa demonstreze teorii. Unul dintre cercetator, John McCarthy (MIT), a pronuntat pentru prima data temenul de inteligenta artificiala, semnand astfel certificatul de nastere al domeniului AI.
Dupa o perioada de investitii si entuziasm, va urma insa o perioada cunoscuta sub numele de „iarna AI”, determinata de scaderea investitiilor guvernului american in cercetarea inteligentei artificiale si concluziile cercetatorilor ca tehnologia nu putea sustine dezvoltarea unor sisteme inteligente avansate.
Abia la finele secolului XX, odata cu cresterea puterii de calcul a computerelor, inteligenta artificiala isi incepe ascensiunea exponentiala. In 1997, super-computerul Deep Blue creat de IBM il invinge pe campionul mondial la sah Gary Kasparov. Apoi, in 2011, un alt computer IBM, Watson, ii invinge pe doi mari campioni la o emisiune-concurs de cultura generala.
Ulterior, incepand cu anul 2015, computerele au inceput sa invete tot mai rapid si mai mult. In 2017, un bot invinge intr-un joc online demonstrativ din concursul de jocuri online Dota2. In acelasi an, Google dezvaluie ca robotul AlphaGo Zero a reusit sa joace Go impotriva sa si sa castige, ceea ce a insemnat un mare pas inainte in dezvoltarea invatarii nesupravegheate de care este capabila inteligenta artificiala.
Tipuri de inteligenta artificiala
Unele „creiere” artificiale au capacitate de a memora, de a invata si de a-si imbunatati continuu capacitatile cognitive, pe baza informatiilor noi primite si a rezultatelor actiunilor anterioare. Altele, se opresc doar la sarcini specifice pe care le rezolva cu mare precizie.
Astfel, in functie de modul in care reactioneaza la mediul extern, putem distinge doua tipuri de inteligenta artificiala:
Inteligenta artificiala limitata (Narrow AI)
Algoritmul de invatare este creat pentru a produce o singura sarcina, fara asistenta umana. Iata cateva caracteristici ale acestui tip de AI:
- Se rezuma la domeniul pentru care a fost creat de programatori
- Invata mai grau, din mii de exemple similare
- Cunostintele nu se pot transfera de la un domeniu la altul
Aceasta este inteligenta artificiala care se foloseste astazi, in cele mai multe domenii de activitate. Spre exemplu, aplicatiile de traducere si recunoastere a imaginii, dar si cele de recomandari folosesc AI limitata. De asemenea, asistentii virtuali Siri, Alexa si Bixby sunt dotati cu inteligenta artificiala limitata.
Inteligenta artificiala generala
Imita procese complexe de gandire umana. Trasaturile acestui tip de inteligenta artificiala sunt:
- Actioneaza similar unei fiinte umane
- Invata singura si rationeaza cu ajutorul sistemului sau de operare
- Invata din doar cateva exemple si din date nestructurate
- Are toata gama de capacitati cognitive umane
- Cunostintele acumulate si sarcinile pot fi transferate de la un domeniu la altul
Inteligenta artificiala generala este tipul de AI care nu exista in acest moment si care ar putea fi inteligenta artificiala a viitorului. Totusi, acest tip de inteligenta pune atat probleme stiintifice, avand in vedere complexitatea creierului uman, cat si cele mai mari probleme etice.
Cum invata computerele?
Dar cum invata un computer lucruri noi si cum stie sa ia decizii? Exista, trei modalitati prin care un sistem poate invata.
Invatarea mecanica (Machine Learning)
Computerele primesc o cantitate uriasa de informatii pe care le analizeaza si in baza carora reactioneaza fara a avea nevoie de asistenta umana sau de programare specifica. Aici putem include asistentii virtuali care inteleg comenzile vocale.
Invatarea profunda (Deep Learning)
Computerele invata din experienta care se traduce prin text, sunet si imagine. In aceasta categorie intra masinile autonome care pot deosebi intre fiinte si lucruri.
Retelele neurale
Inspirate din retelele existente in creierul uman, acestea fac schimb de date si pot duce la indeplinire sarcini complexe, incarcand sa imite gandirea naturala. Acesta este tipul de invatare considerat de viitor in AI.
Iata, asadar, ca antrenarea unui computer sa invete se poate face cu ajutorul unor cantitati uriase de date etichetate, astfel incat sa fie recunoscute ca facand parte din categorii distincte. O alta metoda, este cresterea puterii de calcul si utilizarea unei cantitati mai mici de date. A treia varianta, mult asemanatoare cu creierul uman, incearca sa identifice tipare in informatiile primite si grupeaza dupa detalii comune.
Aplicatiile inteligentei artificiale in business
Intrata in viata noastra aproape fara a ne da seamna, inteligenta artificiala se regaseste aproape in fiecare interactiune pe care o avem cu un dispozitiv digital. De la cuvintele sugerate, la asistentii virtuali, de la recomandarile de filme si stiri bazate pe istoricul vizionarilor la magazinele online, de la robotii retelelor sociale care invata sa ne gaseasca audientele potrivite la creativitatea artificiala, nu este interactiune digitala care sa nu aiba la baza inteligenta artificiala.
Mai mult, industrii si afaceri care pareau determinate exclusiv de interactiunea fizica, precum retailul sau medicina, educatia sau finantele au facut pasul catre digitalizare si au integrat inteligenta artificiala, devenind mai eficiente si mai agile.
Integrarea unor programe cu inteligenta artificiala in afaceri este inca o provocare pentru multi lideri, din cauza costurilor si a lipsei de incredere si experienta. Cu toate acestea, provocarea pandemiei a determinat lumea afacerilor sa se dezvolta rapid si sa gaseasca noi metode de a elimina riscurile si de a-si mentine eficienta si productivitatea.
