Ce a fost mai întâi, în istoria ultimilor 30-40 de ani? Revoluția tehnologică sau revoluția social-politică? Poate că, dacă am privi laolaltă valul de democratizare a fostelor dictaturi și valul de democratizare a informației, ca fațete ale acelui fenomen global, am avea o înțelegere mai complexă a istoriei contemporane.
În episoadele precedente, am povestit despre antenele TV artizanale și primele telefoane „celulare” din România, cu un scurt popas și în dreptul pagerelor. Dacă în anii ʼ80 electroniștii erau la putere, în deceniul următor se ridică o nouă breaslă menită să să facă jocurile: computeriștii, programatorii, cei care aveau să primească mai târziu numele de IT-iști.
Din rândul lor apar pionierii internetului, cei cărora le datorăm racordarea României la noua rețea internațională de comunicații.
Cercul restrâns de universitari și cercetători care au pus bazele .ro-ului în anii 1992-1993 se lărgește treptat spre computeriștii amatori, dintre care mulți gameri impulsionați de posibilitatea de a se confrunta în rețea. Un factor important în lărgirea rețelei îl au companiile multinaționale, descălecate în forță în România anilor ʼ90, dependente de corespondența prin email cu birourile centrale, dar și dornice să pună la dispoziția angajaților corpus-ul de informații în permanentă expansiune al www-ului.
În anii ʼ90-2000, predomină conexiunile terestre, cu puzderii de cabluri trase între clădiri, providerii de internet concurenți se luptă în oferte și înflorește business-ul internet-cafeurilor. Anii din preajma lui 2000 stabilesc un nou tip de comportament în rândul corporatiștilor: utilizarea internetului exclusiv pe computerul de la serviciu. Mulți dintre ei capătă obiceiul de a rămâne peste program, și ca urmare a acestui avantaj. Nu puțini sunt gamerii care se duelează virtual în rețea, fiecare din cubiculul său. Orele suplimentare neplătite, dar compensate tacit prin acces la net, contribuie la fixarea unui standard injust de exploatare a angajaților care va persista încă o lungă perioadă.
Încetul cu încetul, în rândul utilizatorilor casnici se răspândește moda dial-upului. Acest tip de conexiune se realiza simplu, prin extragerea cablului de la telefon, introducerea acestuia în modem, plus formarea numărului de utilizator. Conectarea anevoioasă era acompaniată de țiuitul strident al modemului. Și, evident, nu puteai fi sunat pe telefonul fix în tot acest timp!
În preajma lui 2000, existau mai multe motoare de căutare, angajate în cursa de perfecționare a algoritmilor de funcționare. Pentru a găsi cu maximă precizie o informație, era preferabil să cauți și pe yahoo, și pe altavista, și pe dogpile... Eram încă departe de supremația cvasi-monopolistă a google-ului și preferabil era, pentru a ajunge la un site anume, să îi notezi adresa precisă, care nu rareori se întâmpla să aibă o sintaxă complicată, nu tocmai intuitivă. De aceea, se tipăreau cărți întregi cu linkuri utile, care se vindeau excelent, alături de revistele de IT&C, gadgeturi și jocuri web. Multă vreme presa offline a dus-o bine din valul de impulsionare a online-ului, care avea mai târziu să o elimine de pe piață.
Pătrunderea în forță a GSM-ului face ca raportul dintre utilizarea internetului fix și cea a internetului mobil să basculeze, în deceniul următor, în favoarea celui de-al doilea. Din 2014 încoace, ecranul mobilului a depășit cu mult desktopul ca frecvență de utilizare. Astăzi ne-am obișnuit deja ca majoritatea activităților online să fie realizate pe telefon.
În prezent, România este renumită pentru viteza internetului, iar platformele de socializare ocupă un loc important în tabieturile cotidiene ale românilor. Comerțul electronic a explodat practic în anii pandemiei, iar containerele de cutii poștale pentru livrare online au împânzit harta marilor orașe.
Revoluția digitală a încheiat revoluția pornită acum peste trei decenii, definitivând practic idealul societății mondializate: așa-numitul sat global. Astăzi întregul mapamond este o rețea capilarizată, cu noduri interconectate prin care informațiile circulă neîngrădit în toate direcțiile. Nimic nu mai poate fi ascuns sau obscurat. Dictaturile se clatină și abuzurile sunt date în vileag printr-un singur clic.
Noua pagină a istoriei nu se scrie: se tastează.
